Proiectul a fost implementat în perioada 01.06.2022-31.12.2024 conform contractului de finanțare PCE 17/2022, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (IINI) București. Obiectivele asumate de echipă au fost publicarea unui volum de studii, ce va apărea la CEU PRESS în curând, sub titlul Towns between Empires: Good Governance and “Police” in Case Studies from Transylvania, Wallachia, and Moldavia, 1500s–1800s, CEU Press, 2024, ISBN 9789633869000. Studiile din volum abordează tema guvernării în context urban și metodele și formulele găsite de autoritățile urbane de a răspunde sarcinilor administrative. Unul din punctele forte ale volumului este abordarea comparată a orașelor din Transilvania cu cele din Principatele dunărene: deși ideile politice aveau origini diferite, practica administrării orașelor avea multe similarități în toate cazurile studiate. În privința conceptelor din vocabularul politic al regulamentelor urbane, este de subliniat faptul că în nizamurile din București, emise de prinții fanarioți care aveau și grija administrării capitelei, „politia” are sensul de comunitate urbană (cf. studiul Constanței Vintilă), spre deosebire de Transilvania, unde „Policey” (în expresiile „gute Policey”) se referă la ordinea socială și politică prin legi scrise.
Elitele politice formau un cerc restrâns de familii ai căror membri intrau în sfaturile orășenești și erau aleși în funcțiile de conducere. În orașele mici (precum Dej), breslele precum croitorii, blănarii, aurarii și cizmarii erau cele care au dat cei mai mulți membri ai sfaturilor orășenești (de ex și Baia Mare), în vreme ce în orașele mari precum Sibiul și Brașovul, negustorii erau cei mai influenți în structurile de guvernare urbană. La Cluj, consiliul lărgit al centumvirilor era instituția urbană cea mai influentă în oraș, care impunea juzilor aleși decizii și sentințe ce trebuiau duse la îndeplinire. În fapt, analiza fiecărui oraș arată soluții individuale, structuri aparte ale căror diferențe trebuie explicate în cercetări viitoare. Protocoalele urbane, așa-numitele Stadtbücher, au fost instrumente utile în administrație și în proiectarea simbolică a bunei guvernări.
Buna guvernare este așadar posibilă doar prin bună poliție, prin legi pe care supușii trebuie să le urmeze. Vocabularul politic al acestor idei politice cuprinde o întreagă familie de concepte înrudite, care au inspirație umanistă și creștină deopotrivă: binele comun, nevoile comune, spațiu public, ordine publică, participare comună la contribuțiile fiscale și la apărare. Reforma protestantă de inspirație luterană (melanchtoniană) a încurajat rolul autorității urbane în administrarea comunității de cetățeni, a comportamentelor, a relațiilor sociale, dar devin responsabile și pentru comunitatea de creștini, care trebuie constrânși să meargă la slujbă de la biserică în zilele de duminică și să asculta slujba cu pioșenie.
Cercetările din bibliotecile și arhivele de la Viena și Budapesta au adus și o surpriză: Julia Derzsi a constatat că la Budapesta se păstrează în manuscris prima versiune a statutelor municipale ale sașilor ardeleni, scrisă de Thomas Bomelius în 1560/1563, și care diferă de versiunea finală, cea aprobată și tipărită în 1583. Acest manuscris va fi editat ca urmare a finanțării acestui proiect.
Repertoriul de statute municipale și de regulamente polițienești ale orașelor din Transilvania din perioada 1500-1700 este disponibil online și va fi îmbogățit constant.
În cadrul proiectului am organizat conferința internațională „Good Governances in European Towns, 1500-1800”, în zilele de 19-20 septembrie 2024. Anunțul a fost difuzat și pe site-ul Academiei Române. Proceedings vor fi publicate anul viitor. 